duminică, 24 martie 2013

De-a v-ați ascunselea

Tresar atunci când corpul tău se oglindește în ochii mei pustii, în ochii  ce se joacă de-a v-ați ascunselea printre ploapele ce mi-au păstrat visele în nopți cu lună amară.

Aș vrea să îți spun multe, să îți spun despre mine și despre iubirea ce ai aprins-o în inima ce încă se mai zbate în piept...
Aș vrea să îți ascult fiecare șoaptă în ceas de seară și să îți simt sărutările apăsătoare în fiecare dimineață cănd geamurile sunt aburinde.
Aș vrea să se povestească despre noi și despre iubirea noastră pătimașă, despre ziua în care te-am luat de mână, despre mângâierile ce îmi linișteau sufletul...
Aș vrea să îți povestesc despre lumina Lunii ce mi-a arătat iubirea ce ți-o port...
Aș vrea să cunoști Soarele ce și-a îndreptat razele spre chipul tău spre a te putea cunoaște...
Aș vrea să atingi stelele ce desenează haotic cerul, acolo ne aflăm noi, printre stele, printre visele ce ne incântă sufletul...

5 comentarii:

Holy Sinner spunea...

E bizar cum Cerul stie sa coboare intotdeauna ceva mai jos de nori.

Tlaloc spunea...

sau
"Din braţe fă-ţi aripi de fier
Şi zboară cu ele spre cer!..."

Minulescu

Amaunet C spunea...

”Aș vrea să atingi stelele ce desenează haotic cerul, acolo ne aflăm noi, printre stele, printre visele ce ne incântă sufletul...” - aveți propriul univers ! un univers plin de dragoste !

Tlaloc spunea...

@ Amaunet C

"Sa nu crezi in aceste cuvinte"

E universul pe care eu as vrea sa il ating, nu depinde doar de mine, depinde si de "ea"

Aida spunea...

Se găsesc oamenii vreodată cu adevărat? Vorbesc iar despre iubire, aşa.i? Cuvintele tale sunt tare frumoase! Ca unui necunoscut căruia îi oferi cu ochii închişi Iubire ta platonică, fă.mă să zâmbesc! Te rog! ia toate cuvintele astea şi fă.le materie mai mult decât sunt! Fă.le reale! Fă.le o iubire adevărată! Apoi învelite în aceeaşi candoare care au fost plasmuite, oferă.mi.le! te rog.....