marți, 29 ianuarie 2013

Sunt eu, acel absent-prezent!

Sunt lumina lunii ce se reflectă pe trotuare
Întinsă în mocirla străzii făra nici o scăpare.
Pe alocuri
Simt și tocuri...

Sunt eu, acel absent-prezent uitat de domnișoare!

Sunt însuși umbra corpului meu stingher
Ce fuge de mine asemenea unui câine de hingher.
Pe la case
Se aud rasete haioase...

Sunt eu, acel absent-prezent uitat într-un ungher!

Sunt doar eu
Cel ce a fost mereu
Ba lumina, ba întuneric
Nu perfect, ci doar asferic.
Pe la case
Puțin întunecoase
Pe alocuri
Strivit de tocuri
Cu inima de felină
Îmbibat de adrenalină!

Sunt eu, acel absent-prezent!

Un comentariu:

Tora ! Tora ! Tora ! spunea...

"...Si visul apune
In negrul destin...
Si vremuri mai bune
Nu vin, nu mai vin,
Si nici mangaieri...
Si iar toate-s triste,
Si azi ca si ieri"