sâmbătă, 26 februarie 2011

Pui, ți-am prins codițe!

Pui?
Da Pui!
Nu vrei tu să te faci mic, mic?
Cum să mă fac mic, așa cici-mici?
Nu Pui, mic să te bag în buzunar și să te duc acasă la mine, să stai mereu cu mine.
Nu pot Pui, nici dacă aș încerca să mă dau de trei ori peste cap.
Dar eu vreau să te faci mic, așa de mic încât să te duc la mine acasă...

Trecuse timpul, nu e el mic ci ea se făcuse mică, are și doua codițe, o poartă mereu cu el doar că... un metal e lipsit de sentimente.

7 comentarii:

Hălăţel spunea...

Hei Tlaloc,metalul ala chiar daca nu are sentimente,poarta cu el o amintire.

Brandusa spunea...

Ce fain... breloc din iubire norocoasa, talisman, da talismanele se poarta.

Mallynna spunea...

Simpla la prima vedere :) Dar cu siguranta ascunde multe sentimente! Imi place.

Cristina Zugun spunea...

Interesanta metafora a persoanei iubite - daca-i pot spune asa... :)

Bianca Dobrescu spunea...

Hihi, ce simpatic!
Deși sfârșitul este trist.

iulia spunea...

simplu imi place :)

ANM spunea...

imi suna foarte cunoscuta conversatia..