joi, 25 noiembrie 2010

O singură oră...

Timpul, suprema formă ce ne chinuie şi în acelaşi timp ne bucură...
Oare de ce ne măsurăm timpul care trece, ce amuzant sună “care trece”… de ce oare el mereu trece, aş vrea să îl opresc, să îl modelez, să mă joc cu el, să îl lungesc sau să îl fac mai scurt, dar oare cine suntem noi ca să putem cere acestea….?
Timpul ne oboseşte, dar ne şi face să fim mai odihniţi… oare este “amfoter”?
Privim mereu în urmă, viitorul doar îl putem presupune, trăim prezentul...
Eu am învăţat să trăiesc în trecut, să analizez trecutul, astfel aş putea să modelez viitorul sau cel puţin aş încerca.
O singură oră, atât a putut petrece lânga ea, aceaşi rută, acelaşi tren, mereu întrebând dacă locul de lângă el e liber, mereu urcându-se la prima staţie după care s-a urcat el, acelaşi loc înghesuit în spate... aceaşi oră care se scurge din viaţa noastră...
Amândoi vorbesc la telefon... el mai deschide o carte, pe care o citeşte printre rânduri, mereu îşi ridică privirea spre ea şi o fixsează adânc... zâmbind mereu, ei schimbă nişte vorbe...
Timpul şi mijlocul de transport, poate preferă să meargă cu maşina dar e mai liniştit când aude sunetul roţilor de fier mângâind şinele lungi şi mai mereu drepte...

Tlaloc nu poate modela timpul, dar în imaginaţia lui îl poate prelungi, în el ar pute să includă multe situaţii...
Mai sunt trei săptămâni, o să ia acelaşi tren din aceaşi gară veche, aceaşi rută, aceaşi oră, acelaşi traseu, o să păstreze un loc lângă el, o singură oră, poate aceeaşi fată o să îi ţină companie... o singură oră din timpul acesta infinit...

Astăzi sunt Luna, mâine poate sunt Soarele...

7 comentarii:

Tora ! Tora ! Tora ! spunea...

De ce doar o oră dacă Tlaloc poate modela timpul și are posibilitatea de a crea situații noi?

Tzzumbi spunea...

Spunea cineva un lucru asemanator : invata din trecut ca sa stii cum sa traiesti in prezent pentru viitor :)

Tzzumbi spunea...

Spunea cineva un lucru asemanator : invata din trecut ca sa stii cum sa traiesti in prezent pentru viitor :)

Brandusa spunea...

Rotile lui, calatoresc "tic-tac", timpul trece ... o trecere ce-n noi exista, in el niciodata.

clopotel spunea...

trecutul nu mai conteaza traieste-ti viata in mare stil :)

Tlaloc spunea...

@ Tora
deoarece atat petrece el si compania lui in acel tren

@ Tzzumbi
Da, intradevar intelepte vorbe

@ Brandusa
Da timpul trece, nu am putea sa il tinem in loc, ce putem face e sa imortalizam acele momente...

@ clopotel
intradevar trecutul nu mai conteaza, dar nu trebuie sa uitam de el, asa nu ne-am cunoaste neamul sau identitatea noastra :)

Otilia spunea...

Timpul... de ce trebuie sa existe timpul, il iubim si-l uram, nu e bine nici daca e mai lung, nici daca e mai scurt, nici asa cum e. Oricum ar fi, trebuie sa inveti sa te rupi si sa mergi mai departe!
Ganduri bune de la malul marii!